Draga Mos Craciun

Te rog nu te speria. In camera mea de camin nu am televizor, deci nu am vazut si nici macar nu stiu daca au inceput sau nu sa se difuzeze filmele clasice de Craciun, stii tu alea incarcate de clisee pe care le-am vazut cu totii de cel putin 10 ori. Asa ca poti sta linistit, nu am de gand sa-ti cer pace mondiala, sa-ti vorbesc despre spiritul Craciunului sau sa ma plang ca sarbatoarea asta a inceput sa-si piarda sensul. Dimpotriva, inca imi plac ceaiul cu scrotisoara, mirosul de brad si de portocale, luminitele din oras si culoarea aia speciala pe care o are cerul in noptile de decembrie. Ca in fiecare an ma fascineaza sa ma joc cu beteala din magazine si, la fel ca in celelalte 21 de ierni, o sa merg de Craciun la bunici. Probabil ca asta e singurul lucru care a ramas neschimbat, singura constanta pe care o am.
Si daca tot am eliminat din lista filozofia abstracta o sa crezi ca iti cer ca tot omul normal sa imi aduci o jucarie. Sa stii ca gresesti, sunt mare acum si nu mai astept jucarii. Nu ca nu mai imi plac, ci am trecut deja de primul meu job si am inceput sa mi le cumpar singura. Nu mai departe de saptamana trecuta mi-am cumparat o sabie din carrefour cu care as fi marsaluit cu draga inima pana in P6, sa le-o arat baietilor daca nu as fi fost suparata pe Sabin.
Nu, iti scriu pentru ca de Craciun vreau o scrisoare, scrisoarea aia, stii tu care, pe care o astept de doua luni. M-am plictisit sa primesc mailuri, au inceput sa ma enerveze emoticonurile de pe mess, iar despre mesajele de pe facebook nici nu mai vorbesc. Vreau o scrisoare adevarata, pe hartie. 8Nu prea imi pasa daca o sa fie cu pixul, cu stiloul sau cu creionul, ma intereseaza doar sa fie scrisa de mana.
Si pentru ca am gasit in camera video filmuletul de atunci de pe plaja cand eram singura fata cu pielea alba si buclele sarate, o sa-ti spun un secret.