miercuri, decembrie 31

To win some or learn some

Am incercat de sute de ori sa trag linia si sa adun tot anul care a trecut in cateva cuvinte care se incapataneaza sa nu apara. Stau iar in fata unei pagini albe si tot ce pot sa spun e ca a fost cel mai plin an pe care l-am trait din '88 pana acum, cel mai intens, cel mai extrem si la capatul lui pot sa spun cel mai bun de pana acum. Cel mai greu de pana acum (si asta o spun ca pe un lucru bun), cel cu cele mai multe prima oara decat tot restul anilor dinaintea lui, un an in care am fost mai jos decat am fost vreodata si mai sus decat am fost vreodata, un an care m-a schimbat atat de mult ca nici nu mai stiu cine eram la inceputul lui, un an in care am invatat sa ma privesc in ochi si sa-mi spun adevarul oricat de rau ar durea, in care am atins infintul pentru o clipa, in care am inteles cum sa nu ma mai tem de nimic, dar inca nu am invatat asta.
Pe scurt, un an din care nu regret nimic si in orice extrema as fi fost, tot ce a contat a fost ca am trait-o si ca a fost cat mai departe de mijloc.
La multi ani si orice vreti voi de la ei. Mie nu-mi pasa, multi sau putini, buni sau rai, imi doresc doar sa-i traiesc la fel de intens ca pe cel care se incheie astazi.

vineri, decembrie 26

25 decembrie


10..9..8..7..6..
muzica urca in mine, simt cum mainile mele si piciorul drept s-au incordat, aproape dintr-o vointa independeta de a mea
5..4..3..2..verde
fug, cu acceleratia apasata pana la podea. in timp ce fac efortul sa-mi deschid ochii, mana mea schimba viteza si orasul curge in jurul meu.
8:30, seara de Craciun. la 70 km/h am o usoara senzatie de plutire. bulevardul e aproape pustiu. e deja prea tarziu pentru unii, inca prea devreme pentru altii. suntem doar eu si drumul.
8:30, seara de Craciun. am fugit de acasa acum o jumatate de ora. ma certasem cu Serban. tot aerul din casa ma apasa. ma duc nicaieri si peste o jumatate de ora ma voi intoarce acasa.
pentru o ora ma abandonez fortei centrifuge care ma apasa tandru cu fiecare curba pe care o iau accelerand. pentru o ora uit de consumul de benzina, de poluare, de permisul meu care e printr-un sertar in bucuresti, de orice urma de responsabilitate, de mine, de tot, in afara de culoarea ireala din centrul beculetelor albastre din oras.

[imagine: Blue is the colour of peace by Rob234111]